Obiceiuri de iarna

Cand iarna s-a asternut peste muntii imbracati in mantia a padurilor de conifere, linistea cuprinde satele care parca asteapta sa se reverse sarbatorile de iarna. Cu o saptamana inainte de schimbarea anului nou se sarbatoreste Craciunul. Fiecare gospodar taie porcul si pregateste fel de fel de mancaruri traditionale. In aceasta atmosfera, atmofera sarbatorile de iarna tin de la Craciun pana la Boboteaza. In dimineata ajunului de Craciun copiii merg pe la casele oamenilor cu "Buna dimineata la Mos Ajun", primind daruri.

Dar cele mai spectaculoase obiceiuri de Anul Nou au ramas jocurile cu masti, puternic diferentiate de la o microzonala alta si cu un profund specific local. Cel mai interesant si plin de inedit este jocul ursului. Originea acestui obicei trebuie cautata in evul mediu tarziu, sau poate mai demult. Pana la jumatatea secolului nostru, tiganii ursari colindau satele cu ursi care-i calcau pe cei ce sufereau de "sale". In Darmanesti, si in satele din jur se intalneste obiceiul denumit "Incontrarea irozilor" in care iau parte flacai imbracati in costume femeiesti. Desi este de inspiratie biblica, obiceiul irozilor nu comporta nimic religios. Obiceiul, cunoscut si sub numele de "Incontrarea bantelor", un fel de cearta a cetelor, ne ofera un inegalabil spectacol de sunet, miscare si culoare. In sunetele stridente ale ticnalelor care dialogheaza pe doua tonuri diferite, pe fondul rapaitului de tobe, tinerii se duelealeaza in mod simbolic. "Irozii" din zona participa in fiecare an la sarbatoarea Anului Nou pe strazile Slanicului, Bacaului si in alte orase moldovenesti, unde sunt invitati sa dea spectacole. In zilele noastre, o serie de obiceuri si datini legate de sarbatorile de iarna au evoluat de la cele ce reprezentau stravechi semnificatii agro-pastorale spre adevarate spectacole scenice, aduse pe scena in cadrul diferitelor concursuri artistice, astfel datinile si obiceiurile prilejuite de sarbatorile de iarna capata valente noi. Desigur ca este vorba de o dublare a functiilor acestora: o functie traditionala, legata de implicatiile lor in viata satului, si spectacolului scenic.

Jocul ursilor din Darmanesti si din satele din jur a evoluat de la un simplu obicei la un adevarat spectacol de mari proportii si cu larga rezonanta. In ropotele asurzitoare ale tobelor, mai multi ursi tinuti de lanturi de catre ursari joaca intr-un ritm frenetic. De mentionat este faptul ca masca-costum de urs se compune dinr-o blana intreaga de urs, impodobita cu curele, cu tinte si canafi. La 2 februarie se sarbatoreste Stratenia. Daca in aceasta zi curge apa din stresina, cei din zona cred ca primavara va fi timpurie si ploioasa.

Obiceiuri de primavara

Primavara au sarbatorit intotdeauna reinvierea naturii. Aceste sarbatori au fost asimilate de catre slujitorii bisericii, suprapunandu-le cu sarbatorile Pastelui. Cu ocazia sarbatorilor de primavara se fac oua rosii, cozonac si pasca, se merge la cimitir si se da de pomana pentru morti. La 23 aprilie, oamenii taie din codru manunchi de nuiele pe care le pun la poarta si la fereastra. in popor se crede ca cine doarme ziua, in ajunul acestei sarbatori, capata somnul mieilor, adica va dormi toata vara. In ziua de Inaltare se sarbatoreste Ziua eroilor. Inainte se sarbatorea pe data de 9 mai, in jurul troitelor si monumentelor inchinate eroilor neamului. De Rusalii se pune pelin la icoane, la usile casei si la stalpi, spre a pazi casa de duhurile rele.

Obiceiuri de vara

La data de 23 iulie se sarbatorea Foca. Exista credinta ca acela care va lucra in aceasta zi ii va arde casa. Dintre obiceiurile agrare mentionam Paparudele, care se practicau in verile secetoase, cand se implorau fortele naturii spre a aduce ploaia. O fata isi acopera trupul cu bozi si umbla pe ulitele satului, iar copiii se tineau dupa ea si o udau cu apa.

Obiceiuri de toamna

La 26 octombrie este sarbatorit momentul intoarcerii ciobanilor cu oile de la munte, cunoscut sub numele de Rascol. Acum se alegeau oile, se incheiau socotelile cu baciul, cu stapanul de la munte si cu ciobanii. In seara de sfantul Andrei, se ungeau usorii casei si ai sopronului cu usturoi, crezand ca astfel lupii nu se vor apropia de acestea si nici de tarla.

Astazi multe din aceste obiceiuri au fost uitate, doar batranii le mai pastreaza.