Relieful prezinta munti de inaltime medie si mica, dealuri si depresiune. Cei mai inalti sunt reprezentate de muntii Nemirei ale caror varfuri Nemira Mare, Nemira Tiganca, Sandru Mare, Osoiul depasesc 1517metri altitudine. Dealurile din zona au altitudini minime de 525 metri cum ar fi Deluceanu cu 525 metri, dealul Maguricea cu o altitudine de 527 metri sau Caraboaia cu 561 metri.

Vatra propriu-zisa a localitatii Darmanesti s-a desfasurat in zona de confluienta a Uzului cu Trotusul. In acest sector, valea Trotusului are un profil asimetric cu versantul stang mai abrupt format de Muntii Berzunti (982 m) si versantul drept, cu o etalare mai deschisa, amfiteatrica, rezultat al tectonicii si al procesului de acumulare fluvio-denudational(vezi harta). Astfel, terenul ocupat de Darmanesti este fragmentat, cu posibilitati de asezare mai ales pe terasele inferioare si de lunca. Din analizele hartilor geomorfologice rezulta ca relieful de acumulare fluvio-denudational are cea mai mare extensiune. Albiile majore ale celor doua rauri ce conflueaza aici ating latimi de la 600 m - 1100 m pe Valea Uzului, la 1200 m - 2100 m pe valea Trotusului. In ambele cazuri depozitele de pietris depasesc 5 - 7 m grosime, ele oferind posibilitatea formarii teraselor de lunca de 2 -4 m si 5 - 6 m. In zona marginala a luncii s-au pastrat si unele crampeie de terasa inferioara, de 10 - 12 m, desfasurata mai clar la Pagubeni si pe partea dreapta a Trotusului, in avale de Darmanesti. Prezinta apoi interes conurile de dejectie si depunerile coluviale. Dintre acestea se remarca conul de dejectie al Uzului desfasurat in lunca Trotusului si conurile paraului Boistea, Plopu, Hemeiusul. Situl localitatii a fost influientat in mare masura de cele doua interfluvii, dintre Uz si Trotus, cunoscute sub denumirile Dealul Maguricea (522 m) la nord de Darmanesti si Dealul Caraboaia (528 m) la sud. Cele doua interfluvii sunt modelate de ambele rauri fata de care sunt limitate de taluzuri cu inclinari accentuate. La partea lor superioara se pun in evidenta o serie de trepte largi, podurile teraselor inalte. Dintre aceste cea mai mare extensiune o are terasa de 66 - 80 m vizibila in interfluviile Maguricea si Caraboaia, urmata de terasa de 95 - 110 m altitudine relativa. Treptele cele mai inalte le formeaza terasele de 175 - 180 m, ambele in Dealul Deluceanu (525 m) si Dealul Caraboaia (528 m). Nivele inalte sunt folosite de asezarile mici, inglobate in actualul oras, pentru gospodarii si spatii agricole. Aluvionarea activa in albia minora cu viituri exceptionale si in albia majora, a impus masuri de protectie prin indiguiri.

Consideratii de geografie istorica

Actuala asezare Darmanesti isi are originea in perioada prefeudala el facand parte din asezarile razesti. A evoluat mai multe secole ca o asezare rurala cu un singur nucleu central, inconjurat de lucrari de gospodarii in ariile poienite, cu o frecventa mare a toponimelor: runc, curatura, poiana. Sunt opinii ca oiconimul Darmanesti ar proveni de la antroponimul Darman. Localitati cu acelasi nume se gasesc in judetele Suceava, Neamt, Muscel si Prahova. S-au purtat discutii si asupra primei atestari documentare. Ion Bogdan opineaza ca mentiunea din 1434 s-ar referi la judetul Bacau (M. Costachescu, Doc.II). Darmanestiul apare citat in secolul XVI - XVII, perioada in care valea Trotusului apare populata si cu asezari de nivel urban: Adjud si Tg. Trotus. Transformarile social economice din secolul XVIII se extind si asupra satului Darmanesti in care se confruntau interesele si drepturile ppulatiei razesti cu cele ale domeniilor feudale in prima expansiune. Influienta razestilor scade prun deposedarea de pamant, iar satele trec treptat in componenta domeniilor manastiresti: satul Plopu la manastirea Tazlau, satul Darmanesti la schitul Lapos. La inceputul secolului XIX (1804) s-a formt domeniul Ghica - Comanesti si Stirbei, care acuprins si localitatea Darmanesti cu cele cinci sate: Darmanesti, Poiana Uzului, Plopul, Pagubeni, Laposul sau Porcaretul, cu sectia Darmaneasca. Documentele secolului XIX consemneaza mai multe momente de interes social-economic: prin legea rurala din 14 - 26 august 1864 s-au improprietarit cu loturi de pamant 570 de locuitori cu 1935 de falci, domeniul Ghica - Comanesti a trecut la parcelarea padurilor pentru exploatare, la deschiderea minelor de carbuni (Lapos) si delimitarea perimetrelor petrolifere. Pana in anul 1900 in Darmanesti aveau proprietati: principele A.B. Stirbei 7084 ha.; Eugen Ghica 7000 ha., statul avea mosiile Plopul si Laposul (M.D.G. 1900). Extinderea relatiilor de productie capitaliste a imprimat dezvoltarea industriei, a transporturilor, protejarea marei proprietati mosieresti si a importului de capital. In aceste conditii, reteaua de asezari a cunoscut o evolutie stationara. Ea a fost intrerupta numai dupa Eliberare, cand s-au introdus modificari importante in peisajul geografic local: constructia industriei petro-chimice (1956), a complexului hidroenergetic Poiana Uzului (1968-1970), modificari in reteaua de asezari, sistematizarea localitatii Darmanesti.